Lucian Bute (31 de ani) avea în seara celui de-al 30-lea succes al carierei sale aerul unui om a cărui muncă a fost eficientă. Cu un discurs echilibrat și parcă ușor emoționat atunci când evoca secvențele triumfului, supercampionul din Pechea a vorbit la cald pentru Radio România Actualități. Felicitări, Lucian! Ai trecut și de al 30-lea val… A fost cel mai dur? Mulțumesc! Nu știu dacă a fost mai dur, dar sunt conștient că a fost foarte, foarte greu. Cred că lumea e dezamăgită pentru că nu am câștigat prin knock-out, dar Glen Johnson e un boxer cu mare experiență, pe care nimeni n-a reușit vreodată să-l doboare. Nimeni nu l-a pus jos, nici măcar Hopkins atunci când l-a bătut.
De câteva ori l-ai avut în mână… Ai fost aproape să închei rapid meciul… Mi-am dat seama că l-am avut în mână la începutul confruntării și în runda a șaptea, când am avut câteva serii fenomenale, dar n-am vrut să risc. Am făcut exact ce-am vorbit cu Stephane (n.r. – antrenorul Larouche). Am mai riscat odată cu Librado Andrade și era să-mi închei cariera.
Vineri, la ora 14:00, vine în România
Ce reprezintă acest meci pentru cariera ta? M-a făcut să-mi sporească credibilitatea în boxul profesionist mondial, pentru că sunt convins că am făcut un meci… aproape perfect, cum obișnuiesc eu să spun. Înclin să cred că am reușit să-i impresionez pe cei care cunosc bine nobila artă, pe românii mei de-acasă, pe toți fanii! Le mulțumesc din suflet că au fost alături de mine.
Ce urmează? Vineri, la ora 14:00, mă voi întoarce în țară, la București. Dar nu voi rămâne în România decât pentru trei săptămâni, deoarece mă voi întoarce să urmăresc finala dintre Carl Froch și Andre Ward. Cred că Ward va câștiga finala și trag speranțe că mă voi bate cu el. Acesta este visul meu. Nu m-am uitat la meci, pentru că mi-era teamă să nu piardă Lucian. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a ascultat rugăciunile Maricica Bute, mama campionului român Eu am câștigat lupta! L-am bătut pe Bute cu o singură mână! Glen Johnson
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER